vineri, 25 iunie 2010

Astazi am fost "dom' profesor" pentru cateva ore :)

Sponsori:

Prima oara m-am simtit stanjenit, apoi a inceput sa-mi placa. Nu e de ici de colo sa vina niste oameni, fie ei si destul de mici, sa-ti spuna "dom' profesor". Caci asta s-a intamplat astazi, am fost timp de cateva ore un fel de profesor al unei grupe de vreo 15 micuti :)

Care a fost treaba? Pai am acceptat sa particip la o parte a proiectului denumit "Universitatea Copiilor", o initiativa a mai multor organizatii, prin care copii cu varste intre 7 si 14 ani iau intr-un fel contact cu mediul academic, universitar...

Care a fost job-ul meu? Pentru ca lucrez in radio, am participat la partea proiectului care a avut de-a face cu sunetul. Am mers de dimineata cu copiii in Parcul Cismigiu, i-am impartit pe grupe si i-am pus sa asculte sunetele care ii inconjurau la acel moment. Copiii trebuiau sa-si noteze sunetele pe care le aud si apoi, mai tarziu sa aiba dezbateri despre ele.

Am facut un lucru pe care mi-l doream de mult. Fii atent. Am luat grupa mea, de vreo 15 copii si am cautat un loc in parc, cu bancutze si tot tacamul. Stiam eu un loc, asa ca fix acolo am mers. Le-am cerut atentia, doar ca poate stii cum sunt copiii - au fel de fel de preocupari. Asa ca ce crezi ca am facut?? M-am urcat in picioare pe o masa in jurul careia ne asezasem si am inceput sa strig sa fie atenti. (Trucul asta, asa cum am mai scris aici, ii apartine unui fost profesor american de-al meu.) Evident ca toti au facut gura cascata la adultul care a dat in mintea lor si s-a urcat pe masa.

Ma rog, si dupa ce le-am captat atentia, am povestit un pic despre sunete, despre importanta lor... despre cat de naspa e sa te uiti la televizor cu sonorul pe "mute"... despre cat de bine e sa fii constient de sunetele/zgomotele care te inconjoara...

Grupul meu de micuti

I-am intrebat cate sunete au auzit fiecare... Unii aveau notate 6, altii 8... unul chiar 10 :) Avand doua telefoane la mine, m-am sunat de pe unul pe celalalt, l-am lasat un pic sa sune si m-am facut ca raspund... Sper sa aflu mai tarziu cati dintre ei au notat sunetul facut de telefon sau au considerat ca e doar un fapt de viata si nu i-au dat importanta :) Sunt smecher si eu, ca si eu am fost copil :) Si n-o sa ma crezi dar cand le-am spus ca trebuie sa ne intoarcem au oftat suparati :)

Am mers apoi cu totii la sediul Radio Romania, care este partener al evenimentului astuia. Am vizitat cateva studiouri de inregistrari si alte facilitati de pe acolo. Am aflat eu insumi multe lucruri interesante. De exemplul faptul, pe care chiar nu il stiam, ca un studio adevarat nu are peretii paraleli. Si tavanul este inclinat, pentru ca sunetul sa nu se intoarca fix inapoi cand il loveste.

Oameni profesionisti ne-au vorbit multe lucruri despre sunete. Era un deliciu sa-i asculti atat pe ei dar si pe copii. Care interveneau curajosi cu intrebarile care-i preocupau. Au intrebat, de exemplu, de ce nu se aude ecoul ratzelor in pestera, lol. S-a stabilit ca se aude :) Ne-au spus cum apartamentele lor nu sunt izolate fonic, caci parintii lor ii pun sa nu mai tropaie prin casa ca sa nu auda vecinii...

INCREDIBIL de destepti astia micii. Asta a fost o prima concluzie a mea. Au pus foarte multe intrebari pertinente. Formulate frumos... Stiau foarte multe lucruri. Pai eu stiam la varsta lor ca intensitatea sunetului de masoara in decibeli iar frecventa in hertzi?? Nu, nu stiam. Ei bine, unii dintre ei stiau.

A intrebat unul din ghizii nostri cati stiu sa cante la pian. Un sfert dintre ei au ridicat mana. La chitara stiau alti cativa, la fel la vioara. M-am simtit realmente mandru de tinerii "mei". Au facut si o demonstratie.

Proiectul la care participa este mult mai amplu. Vor merge si la cursuri universitare, vor avea dezbateri si alte activitati. Toate adaptate varstei lor.

Sigur ca, asa cum ma asteptam, copiii sunt zburdalnici. Au problemele lor, rad, comenteaza, povestesc... Isi pierd atentia dupa o perioada. Dar daca reusesti sa le diversifici felul in care interactionezi cu ei, ii poti capta pentru un timp suficient de lung.

In loc de concluzie, am intalnit astazi cateva zeci de copii extrem, extrem de simpatici, isteti si frumosi. Care se comporta natural, sunt mult mai curajosi decat era generatia mea. Vorbesc, intreaba, raspund bine stimulilor tai... Repet, au depasit asteptarile mele.

Se simte ca traiesc intr-o libertate mai mare decat cea pe care am avut-o eu, de exemplu. Insa nu sunt nici pe departe, cel putin cei pe care i-au cunoscut eu azi, zgubilitici sau nebuni. Sunt pur si simplu vii, in concordanta cu vremurile pe care le traim. Oricum daca tineri ca astia imi vor plati pensia, la batranete, sunt foarte relaxat :)

.
Twitter
Facebook

9 Pareri. Comenteaza:

April spunea...

Bravo dom'profesor!
E normal sa fie altfel decat am fost noi, au alte deschideri. Sunt mai dezghetati, mai bine informati si de ce nu, mai isteti.

Cippy (Anti-Plicti) spunea...

dap. as da orice sa pot asista la niste ore, cursuri sau ce au ei la clasele lor. sa vad cum fac si acolo. nu stiu in ce masura copiii astia de azi au fost chiar copii obisnuiti. caci au participat pe baza de inscrieri si ma gandesc ca nu s-a inscris chiar oricine... dar au fost vreo 60, deci multi. sunt convins ca mai exista si altii ca ei.

Anonim spunea...

:d

VictorCh spunea...

IARASI am comentat prea lung, IARASI va trebui sa ma credeti pe cuvant ca urmatoarele comentarii constituie o unitate (DE ACEEA numaratoarea merge in continuare):

1. Foarte interesanta initiativa la care ai participat! MIE mi-a trezit interesul, care la mine a inceput sa se manifesteze printr-o curiozitate de-a dreptul morbida, maladiva:
- CARE au fost organizatiile care au concurat la realizarea ei?
- Pe ce criterii si in ce mod anume si de catre cine si de unde fusesera selectati micutii? (Copii fusesera toti bucuresteni, sau fusesera si din provincie? Selectarea (sau preselectia) fusese facuta in cadrul scolii, sau al vreunor cluburi pe domenii de hobby-uri (asa cum fusesera CANDVA "Palatele Pionierilor"), sau dupa rezultatele la oarece concursuri (teste, olimpiade, etc) sau CUM altfel?)
- Initiativa a fost singulara, unicat, sau mai continua, e periodica?
Putem afla cateva asemenea detalii? (Ni le poti comunica dumneata?)
Alte curiozitati ale mele:
- "...profesor al unei grupe de vreo 15 micuti..."
MIE (din poza) mi se pare ca au fost 16.
- "...au fost vreo 60..."
Patru grupe?
- "...am participat la partea proiectului care a avut de-a face cu sunetul."
Au avut toate grupele aceleasi "materii" de "studiat"? (Altcineva a participat la alte grupe "la partea proiectului care a avut de-a face cu sunetul"?) Sau grupele au avut fiecare programul sau, diferit de al celorlalte grupe, aceste grupe fiind eventual formate tocmai pe criteriul domeniilor care-i interesau pe "micuti"? (Altfel nu vad ratiunea de a fi format o grupa din copii cu atat de larg ecart al varstelor cum se vede in poza cu grupa dumitale - in extrema dreapta, baiatul din fata parca-i de gradinita pe cand fata din spate (in galben) parca-i de liceu! - in loc sa fi fost impartiti pe grupe de varsta, ca sa existe premisa unei aproximative uniformitati a cunostintelor detinute si/sau a capacitatii de intelegere, de rationament, de analiza, de sinteza, de memorare, etc, pt a le putea fi "predate" cunostintele noi in acelasi fel si in acelasi ritm? Sau fusesera analizati (testati?) fiecare individual si in ACEST fel rezultase omogenitatea in interiorul grupelor?)
- "...copii cu varste intre 7 si 14 ani iau intr-un fel contact cu mediul academic, universitar..."
"Vor merge si la cursuri universitare..."
Sunteti SIGURI ca e o idee buna? "Contact cu mediul academic" este UNA, participarea la cursuri universitare - CU TOTUL alta! CE, vreti sa-i speriati cand vor vedea ca o jumatate din ceea ce se vorbeste acolo (si anume partea care pare importanta) nu o inteleg? Vreti sa se gandeasca la universitate (in principiu) ca la ceva destinat (accesibil) doar supraoamenilor sau semizeilor, sa-i descurajati in nazuintele lor? (Din cate stiu eu, nu e NICIODATA un bun principiu didactic instiintarea invatacelului despre dificultatile unor etape de studiu ulterioare atat de avansate fata de nivelul cunostintelor lui actuale incat acele etape devin incomprehensibile si sunt uitate si ramane doar amintirea dificultatilor care urmeaza...)
- in poze pot fi vazuti mai multi adulti (din pacate, majoritatea - cu spatele la camera), care esti dumneata?

VictorCh spunea...

2. Felicitari pt aplicarea creativa a metodei de captare a atentiei! "Si mai felicitari" (! :D ) pt captarea interesului intr-atata incat copiii sa-si fi dorit sa nu se incheie inca "ora"!
3. Doar 10 sunete? IN CISMIGIU? N-am mai fost in Bucuresti de mai mult de un sfert de secol, dar aproape ca pot sa pariez ca pot EU, fara sa plec din Timisoara din fata calculatorului, sa enumar MAI MULT de 10 sunete pe care consider ca NU E POSIBIL sa nu le fi auzit in acel parc - incepand cu sunet de pasi (si "loviti", si "tarsiti"); de "role" pe asfalt; de biciclete; de voci omenesti; de ciripit de pasari; de fosnet de frunze; de latrat-marait-scheunat-urlat-etc de caini; de motoare, de claxoane, de frane; de bricheta aprinzandu-se; (daca se mai inchiriaza barci pe lac) de clipocit de apa si de lemn frecat si respectiv lovit cu lemn; (daca mai exista localul) de clinchet de sticla, de "fasait" de recipient sub presiune (sticla, PET) deschis... Si inca "nu m-am legat de" muzica de "en" tipuri, de telefoane, de sunetul instrumentelor de scris ale copiilor alunecand pe hartie si lovind-o (la punct, la barele "t"-urilor, etc) si fosnetul hartiei insesi (sau "cloncanitul" tastelor)... Si vreo tuse, vreun stranut, veun sughit (sau... "alte" zgomote... "naturale" ale organismului nostru), si "suflat nasul", si "dres glasul", si vreun obiect cazand "pe jos"... Si nu exista prin apropiere nici un santier? Ciocan, "flex", utilaj terasier, macara...
4. "Pentru ca lucrez in radio..."
"...faptul, pe care chiar nu il stiam, ca un studio adevarat nu are peretii paraleli. Si tavanul este inclinat, pentru ca sunetul sa nu se intoarca fix inapoi cand il loveste."
Lucrezi la radio si nu stiai? Te pomenesti ca nu stiai nici faptul ca formele neregulate (ca forma si marime) care acopera peretii studiourilor nu au un simplu rol estetic, ci in primul rand TOT de dispersie a sunetului reflectat, astfel incat chiar daca sala e mare sa fie evitat ecoul, respectiv reverberatia?

VictorCh spunea...

5. "Ne-au spus cum apartamentele lor nu sunt izolate fonic, caci parintii lor ii pun sa nu mai tropaie prin casa ca sa nu auda vecinii..."
Le-a fost explicata diferenta intre sunetele pe care peretele/planseul le transmite dupa ce le preia din aer (din mediul inconjurator) si sunetele produse direct in perete/planseu, atunci cand acesta e lovit?
6. "A intrebat unul din ghizii nostri cati stiu sa cante la pian. Un sfert dintre ei au ridicat mana. La chitara stiau alti cativa, la fel la vioara."
"...daca tineri ca astia imi vor plati pensia, la batranete, sunt foarte relaxat"
Sfatul meu ar fi sa nu fii chiar foarte relaxat: eu consider ca primul citat (de aici, de la punctul 6.) reprezinta o demonstratie elocventa a faptului ca acei copii cu care ati fost acolo NU sunt reprezentativi pt MEDIA generatiei tinere! Nu sunt familiarizat cu nivelul de educatie muzicala SI de indemanare (necesare ambele pt a canta la un instrument) al tinerei generatii, dar - PE LANGA faptul ca TARE m-ar mira ca mai mult de o jumatate (!) dintre copii sa stie sa cante la un instrument - logica spune ca e pur-si-simplu nefiresc ca mai putini copii (in general, in medie) sa stie sa cante la instrumente muzicale mai ieftine (si - mai ales - mai mobile si mai usor de manevrat si de acordat) decat la pian (instrument atat costisitor, cat si mare si greu - greu de amplasat intr-o locuinta, greu de transportat dintr-un loc in altul, etc - incat lectiile - si ulterior folosirea cunostintelor si indemanarilor dobandite - nu pot avea loc decat in locatia precisa unde se gaseste un pian).
7. "...se comporta natural, sunt mult mai curajosi decat era generatia mea..."
Chiar neglijand componenta de nereprezentativitate a "grupului-tinta" (SI EU consider ca tanara generatie IN GENERAL e mai "dezghetata" in medie decat am fost noi in medie), una din principalele explicatii cred ca rezida in mult mai facilul acces al noii generatii la informatie (si la socializare - fie si numai virtuala). Nu numai ca noi nu avuseseram acces la calculator, caci inca nici macar nu putea fi vorba - nici macar in perspectiva indepartata - de calculatoare personale (un calculator al acelor vremi functiona pe baza de lampi electronice, ocupa multe incaperi dintr-o cladire, costa cat o naveta spatiala, consuma energie cat o fabrica si avea nevoie de instalatii speciale de racire pt a putea disipa toata caldura degajata - si calculatoare "mari" nu erau decat cateva in toata lumea - calculator "mare" avand capacitatea cat a unui laptop din 2000 si viteza mai mica decat a acestuia), dar abia in copilaria mea mare familia noastra avusese unul din primele televizoare din cartier (uzuale erau inca doar aparatele de radio si - ca inregistrari - inafara tipariturilor, doar discurile de vinil pt pick-up-uri; inca nu erau un fenomen de masa nici macar magnetofoanele, iar casetofoanele inca nu fusesera inventate). Pacat ca aceasta dezinvoltura superioara celei a generatiei noastre este "compensata" IN GENERAL (nu fara exceptii) de o lipsa mai acuta sau mai moderata (dar cronica) de educatie elementara (cei sapte ani de acasa) si - din pacate - de multe ori si de bun-simt.

Cippy (Anti-Plicti) spunea...

@ victor - merci pt. inputul extrem de valoros. detalii despre acest proiect vei putea afla daca vei accesa link-ul care apare in interiorul articolului. adica in paragraful doi.

cat despre studiourile de inregistrari. pentru voce nu e neaparata nevoie ca peretii sa fie ne-paraleli. de-aia nu am stiut. iar faptul ca nu am stiut si am recunoscut il consider mai degraba un act de curaj decat de rusine :)

VictorCh spunea...

1. Hm! Ma doare varful nasului de la "bobarnac"... "Extrem de valoros" cand numa' ce i-ai subliniat cateva minusuri? "Valoros" prin... CE? Prin volum, prin cantitate? Ma lasasem "dus de val"...
2. Sa-mi fie rusine ca nu remarcasem linkul - este adevarat ca sunt necunoscator in mediul virtual, da' sperasem ca nu CHIAR intr-atata...
3. In optica mea, lipsa anumitor cunostinte (si recunoasterea ei) nu reprezinta (cel putin nu PT si INTRE oameni cu inteligenta acasa) motiv de mandrie, dar nici de rusine, ci este o constatare neutra a carei urmare fireasca este corectarea situatiei. Iar eu bagsama tre' sa mai "lucrez" la slefuirea exprimarii, ca sa nu mai dau de inteles altceva decat gandesc: eu NU cautasem sa te rusinez cu remarca mea, ci doar imi permisesem sa-mi exprim deschis mirarea, surprinderea ca nu stiusesi, intrucat (ca orice necunoscator dinafara sistemului) aveam o imagine deformata despre mediul respectiv - crezusem ca acolo aceste cunostinte sunt un "loc comun".
4. Din cate stiu eu, lipsa necesitatii unor masuri arhitectonice speciale pt impiedicarea perturbarii "de la sine" a sunetelor "tine" nu de destinatia studioului (de tipul de sunet - voce) ci de dimensiunea studioului: in incaperi relativ mici sunetele nu au tendinta sa se reflecteze si sa interfereze, ci numai in cele mari, deci ACOLO sunt aplicate aceste masuri "speciale". (Habar nu mai am cand si DE UNDE anume oi fi "achizitionat" aceste cunostinte care pt mine consider ca sunt de cultura generala.)

DoarEu spunea...

Felicitari! Frumos proiect!

Trimiteți un comentariu