Sponsori:
Si continuu io: avem si printre cea mai scumpa mancare (scuzati inexprimarea), locuinte, everything. Doua exemple: imi povestea cineva din Ungaria cum avem noi salarii cam identice dar preturi total diferite, iar cineva care fusese in UK, cum a gasit la un magazin de firma de acolo niste haine, pe care a zis ca o sa si le ia din tara, ca exista si aici reprezentanta. Numai ca aici preturile erau aproape duble, la acelasi produs.
Sunt mai multe concluzii care se pot trage de aici. Cea pe care o voi scoate-o io in fata, are doua ramuri: ori banii ne vin prea usor romanilor (si nu avem o prea mare constienta a valorii lor) ori nu prea muncim pentru ei (oricati ar fi) si atunci iarasi s-ar deduce ca nu avem constienta valorii lor. Bun, la fel cred ca e si cazul celor foarte bogati.
Pentru ca, din ce mai stiu io, daca nu-ti cumpara nimeni scump, mai lasi din pret sau dai faliment. Lucru care nu se intampla, pentru ca exista in continuare magazine si produse cu preturi din astea OZN-istice. Deci se cumpara scumpeturi.
Suntem snobi? Si platim taxa pe snobism? Posibil si asta, dar imi place mai mult aia in care nu ne cunoastem (in ansamblu si nu ca indivizi) valoarea banului. Parerea mea...
0 Pareri. Comenteaza:
Trimiteți un comentariu