Sponsori:
Duminica ma intorc... Incepem cu ciorile? Hai sa incepem cu ciorile. Pai ma mira, ma amuza dar nu ma surprinde faptul ca ciorile belgiene sunt foarte grase. Pai si nivelul de trai e altul, asa ca ciorile nu puteau fi decat grase. Trec zilnic printr-un parc, Cinqantenaire se cheama, unde admir ciorile si cat sunt ele de dolofane. Ia uita-te un pic la specimenul de jos, zici ca e o gaina :)) Sa stii ca in parcul ala cresc si traiesc si papagali. Cresc si se inmultesc. Sunt verzi si sunt mari. Si galagiosi. Aia nu zboara asa jos ca sa-i pot poza, asa ca nu avem aici decat o cioara :))
.jpg)

Ceva serios acum si revenim dupa aia la chestiile soft. Au fost multe evenimente importante sau notabile in decursul sederii mele la Bruxelles. Vreau sa ma refer doar la 3. Pe scurt despre primele doua. Iti raportez cu mandrie patriotica despre faptul ca m-am intalnit atat cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cu care am facut si poza (dar pe care nu simt nevoia s-o pun pe blog) cat si cu cel al Parlamentului European, Jerzy Buzek. Cel din urma un polonez la peste 70 de ani dar care se tine ca unul de 50. Pe cuvant. I-am spus ca am ceva origini poloneze (de care nu sunt foarte sigur) si i-a placut.
Vreau sa dedic un paragraf intreg insa unei intalniri la care am asistat chiar astazi (este joi seara cand scriu randurile astea). Este vorba de o reuniune a presei straine acreditate la Bruxelles. Am fost maxim de impresionat de ce s-a putut discuta acolo. N-o sa pot si nici nu vreau sa-ti relatez tot, ci doar esenta. Pai se intalnisera pentru a dezbate si a contracara plecarea semnificativa a jurnalistilor straini din Bruxelles. Ale caror redactii prefera sa opereze de acasa decat sa acopere costurile lor aici. Uite si o poza de la reuniune. Continuu ideea imediat dupa.

Am dus Anti-Plicti la Comisia Europeana. Am mers cu laptopul acolo, m-am conectat la wireless-ul Comisiei si, dupa ce mi-am terminat ce aveam de facut, am intrat un pic si pe blog, ca n-am putut rezista. Jos ai si dovada.
.jpg)
Nu ti-as povesti de Maneken Piss, baietelul care face pipi si care e simbolul orasului (unul din ele) si pe care poate-l stii, daca nu as fi ajuns acolo tocmai in momentul unei procesiuni. O procesiune in care niste oameni in toata firea, imbracati specific, i-au cantat micutului si i-au descantat... si ce nu i-au facut... ca pana la urma sa-l conecteze la un butoi cu bere. Si in loc sa faca pipi cu apa, a ajuns, pentru cateva zeci de minute, sa faca pipi cu bere :)
.jpg)
.jpg)
Iti mai spun ca gagicile belgience si vestice in general, sau ma rog, cele pe care le-am intalnit eu pe aici nu se compara dintr-un anumit punct de vedere cu romancele. Ok, sunt elegant imbracate multe dintre ele, insa si ele si celelalte sunt foarte lalai (lălâi). Adica... nu stiu... foarte neelegante la mers... la pozitie... sunt asa cum le-a lasat Dumnezeu. Ale noastre, adica voi, cele care cititi randurile astea, sunteti mult mai... mandre, in sensul pozitiv si mai ingrijite la partea care tine de corp, de mers.... Ma rog, sper ca ai inteles... ca e greu de explicat si mai e si tarziu...
Cu cersetorul acum si gata. Inchei cu pisica. Pai am intalnit un cersetor intr-o gara de aici care ne-a cerut o tigara. Am aflat ca era, evident, roman si i-am dat. Dupa aia ne-a spus cat castiga. Pai statul belgian ii da 1.700 de euro pentru el si pentru cei 3 copii pe care-i are. Plus ce-i mai iese din cersetorie. Deci e boier. "Si merge treaba aici?", l-am intrebat... "Pai suntem de 13 ani la Bruxelles. Daca nu mergea nu stateam", a venit raspunsul lui prompt... I-am cerut tigara inapoi :))
Si cu pisica si gata. Stateam zilele trecute pe aici prin camera, cand, la un moment dat mi-a inghetat sangele in vene. Am vazut ca se misca ceva prin casa. Un corp... Sa-mi cada laptopul din bratze... Ce crezi ca era?? O pisica. A intrat de pe balcon, prin usa deschisa, ca sunt balcoane comune, despartite doar de grilaje... a intrat deci, s-a dus direct la frigider si a inceput sa miaune la mine... Apoi cand a vazut ca nu-i iese nimic, s-a mai plimbat prin casa ca o adevarata stapana si nici ca voia sa iasa. Greu am convins-o... Ultimele ei momente la mine in camera le-am imortalizat in poza de mai jos... :)

.
4 Pareri. Comenteaza:
SĂ le vezi pe alea de pe tort, alea se simt, al dracului de tare:)
Haha!Foarte tare;))..Vreau si eu la Bruxelles:D
AH, si faza cu romanul..E DEMENTIALA!:))..Adica omu' facuse deja un "bisnis" din asta; vorbea ca si cum ar fi avut o firma de cersit..super!
misto faza cu presa adevarata... foarte frumos ca mai exista asa ceva undeva. Drum bun la noi inapoi ;-) Si multumim de compliment :D
Trimiteți un comentariu